Ești un izvor în deșert,
O clipă fericită în amarul meu prezent.
O elice în acest întuneric,
Un înger ce mă păzește feeric.

Ești o umbrelă în timp de ploi,
Ești primul fulg a iernii mele ce joace vioi
Ești privirea ce oglindește sufletul meu,
Ești șiretul de la papucul preferat al meu.

O elipsa a gîndului meu meschin
O strună la chitara vieții mele,
O notă de sol în tot acest infern
O pană rafinată ce-mi atinge sensibil palmele.