Neputință




Am năzuit cândva,la drumuri mai înalte

Și mă visam,clădind mereu comori;

Dar azi,mi-s gândurile sterpe și deșarte

Iar visele,mi se destramă-n zori.




Eu nu știam că zbaterile mele,

Suav parfum al unei biete flori,

Nu pot să-mbrace forme atât de clare,

În lipsa dulcei tale primăveri!