|
agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
|
|
| |||||
| Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Le pacte du diable Contact |
Les commentaires des membres
Visualisations: 1687
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-08-27 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Priveghi cu Bunicul
Eu nu știu cum te cheamă, și-ți spun Doamne – Tu-ți pui trompeta la ureche, și asculți – Dar nu pricepi nimic, căci sunt prea mulți Cei ce se-ascultă, compunând doar larme – Cu o tichie de lâniță-n cap, căutând un gând, Bastonu-ți tremură în mână, și te-apropii De un Eden pustiu, foșnind de rochii De amintiri, o rugăciune, croșetând - Din când în când, un vânt te trece, și îl tragi - Nu mai ajungi în sanctuar, te uzi pe tine, Și existența ți se scurge din nădragi, Iar îngerii, amușinându-ți voia, spun: “E bine!” Atâția oameni ai ca fii, și toți, în jur, Munciți sunt de povara moștenirii tale, De n-ai ceva de dat, ți-ar da, măcar, “bonjour”? Așa, cu ochi evlavioși, se țin, si ei, de șale – Ceva ma bun ca tine, nu-i, așa ai programat – Pe vremea când ordinator era tot universul, Acum, mașinăria ta de calculat s-a spart, Și ecuația existenței tale e chiar mersul – Și eu, ca tine sunt – un moș carcasă care Mai are numai viața-n dânsul, ca fitil, Mult prea meschin și econom, să fiu în stare Nu lumânare să-ți aprind – ci, doar, să fiu copil – Bunicule! Ce mai putere-aveam odată! Cum îi duceam pe toți în spate, ce-am ajuns! Þi-as povesti cum am iubit odată-o fată… Dar dormi demult, iubind întreaga lume, pe ascuns…
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité