Cine a pus cearcăne lunii
Și a făcut-o să se arate
Cu zâmbete și lacrima mumii
Veșnic pe cer noapte de noapte?

Marama de unde o are,
Că mama cu ea se gătea?
Și-a luat-o cu ea, la plecare,
Chemată la ceruri și ea…

Acum veghează doar luna
Pașii mei pe-a vieții cărare…
Din două lumini, s-a stins una,
Iar noaptea lăsată mă doare!