De un timp, am insomnii
Ore-ntregi în nopți pustii,
Dar când dorm, visez mereu
Că discut cu Dumnezeu.
El vrea ca să facem, frate
Un schimb de identitate,
Insistent, cu mare zor,
Ca în Prinț și cerșetor.

“Vreau să iei tu locul meu,
Să fii un an Dumnezeu,
Fiindcă ești om serios,
Corect și evlavios,
Să-ai succes mai mult ca mine
Cum crezi tu că e mai bine,
Să pui ordine din mers
Pe Pământ și-n Univers”.

După vis, când mă trezesc
Stau uimit și mă gândesc
Cum m-aș descurca, chiar eu
De-aș fi un an Dumnezeu ?
Trebuie să-mi fac, fârtate,
Plan de fezabilitate,
Ca să nu greșesc de loc
După ce intru în joc.

Stau așa și socotesc
Fără ca să mă grăbesc
Ce-ar avea prioritate
Mai ’nainte decât toate,
Cum să-mi fac un cabinet
Cu miniștri berechet,
Sfinți aleși ca pe sprânceană
Și-mpărați fără coroană.

Mai întâi, orice ați spune
Am să fac pace în lume,
Să ploaie ca-ntr-un mister
Cu lei norii de pe cer,
Pe masă la fiecare
Să tot fie de mâncare,
Câinii să poarte pe stradă
Pâine și colaci în coadă.

Și cum stau și chibzuiesc
Ce și cum s-orânduiesc
Înțelept și făr’ de șagă,
Tocmai când mi-e lumea dragă,
Cad din pat și mă trezesc
Cu-un cucui dumnezeiesc !
Și îmi spun : “Eu, biet pigmeu
N-am fason de Dumnezeu ?”

MORALA :
Când ești mic și vrei să crești,
Să ai tot ce îți dorești –
Bani, puteri nelimitate,
Titluri în posteritate –
Fă curs de management
S-ajungi până-n Parlament,
Nu te visa Dumnezeu,
C-ai să pați ce-am pățit eu !