E, scandalos să merg mai jos,
Acolo unde ițele se cos
Și stă să cadă ceva vâscos,
Dar nu cade ci se ține-i vanitos.

La cerberi se pare, e greu
Să dea prin acel vas
Din când în când pe la antreu,
Căci protejată-i este gura de nas.

Ce curmătură neagră se zbate,
În gura-i să intre ștergând,
Cu drag așa minune în parte,
Luând curtea din cap până în fund.

Mai rup și-acuma lemne,
Pe sobă să le bag, că-i frig pesemne.