|
agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
|
|
| |||||
| Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Ballade pour Lucille Contact |
Les commentaires des membres
Visualisations: 2088
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-27 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
de-acum e goală ferma animalelor
din tot ce-a fost au rămas doar grajdurile de unde la răstimpuri se-aud mugetele vacilor lui Pitagora ori însuși Pitagora biciuie aerul cu o năframă eu sunt acel copil neasemuit de fericit surâzând zeilor ori mai marilor dintre atlanți îngropați la temelia fiecărui grajd din lumea lui Orwell într-o zi l-am văzut pe big brother plin de sânge universul sângera infinit precum inima fratelui meu mai mare atunci am înțeles că totul s-a sfârșit dintre noi cineva trebuia să moară așa e regula jocului epoci întregi din albastrele lacuri din copilărie s-au închis în dicționare azi nimeni nu mai știe pe umărul cărui zeu alergând și râzând e acel copil despre care v-am mai vorbit (Vaslui, 27 octombrie 2007, ora 16.22)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| La maison de la litérature | |||||||||
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité