pe sânii mei voi coborî noapte și nori albi
îți voi pune pe degete
mă voi înălța la șoldul tău doar să-mi ascund
fața plină de lacrimi

preaplin de dragoste vocea mea stinge tumult
fără mirare scăpare ți-ai găsit între stânci
și durerea ta o porți într-un clopot

nu știu mai departe să arăt cum e dragostea mea
suferința îmi șade cuminte într-un răcnet de leu
gura mea s-a istovit de rugăciuni
prin mijlocul inimii să nu te mai simt