Te aștept să vii cu mersul grațios,
Spre mine zâmbitoare și splendidă,
Totul mi se pare enorm de grandios,
Ființă de gheață ce rămâi candidă.

Te ascult în nopțile târzii de insomnie
Spunându-mi cuvinte dulci, de miere,
Reintru pentru clipe în farmec și în reverie
Iar gândul mai aproape mi te cere.

Te văd întruchipată în tot ce e frumos,
În fulgi de nea, în mari poeme,
Iar sângele în vene tresaltă furtunos,
Când oare gândul va înceta ca să te cheme?

Nimic nu se va pierde din tot ce-a fost,
Doar tu ai fi putut să schimbi ceva.
Dar nu văd vreun oarecare rost
Și nici motive pentru a te îndepărta

20 Ianuarie 1966 Baia de Arieș