ningea perfid cu pene de zăpadă
cum n-a mai fost asemenea ninsoare
curgea din cer omătul în cascadă
orașul alb intra în hibernare

cât ai clipi ne înghițise neaua
cu fulgi cu tot pustiul de afară
trecea prin geam dar tu trăgeai perdeaua
ne patina o liniște polară

era un ger de-ți ajungea la oase
și te lăsa pe loc fără suflare
ningea letal orașul înghețase
doar noi ardeam ca două felinare