pustiul un cuvânt gol
nu sterp pur și simplu gol

căldura atât de slinoasă
mânjește fiecare fir de nisip
vântul năclăit cu gheața de-o clipă a confuziei
ți se spune
- fii atent să nu te frigi
de fapt tu ții un cub de gheață între palme
crezi și pielea ți-e arsă

dacă stai preț de-o unitate superbă de timp
pe vârful unei dune
rămâi curat
căldura se scurge grasă
pe față piept coapse
chiar și nisipul se curăță acolo unde ești tu
ea pleacă odată cu simunul

acolo pe vârful dunei aceleia curate
vreau să devii a mea
fecioara să o fac femeie
la fel de curată precum nisipul
în final poate vom curăța și soarele
de grăsime
și-l vom face și pe el
gol