Candva, ceva era si ma gandeam ca poate se lega,
Asa cum soarele si luna isi leaga-n dimineti privirea;
Asa cum roua de pe flori incearca sa atinga nemurirea,
Asa speram sa simt cand am sa-ti simt iubirea.

Atunci, deloc nu credeam ca am sa stau in loc,
Asa cum soarele sta tintuit in locul lui fara noroc.
Asa cum Dumnezeu crede ca viata e un joc,
Asa speram sa nu ma simt deloc.

Un timp visam ca ma-nvatresc precum pamantul,
Asa cum tu dansai in capul meu cu gandul.
Asa cum in lumea asta se-nvarte totul,
Asa credeam ca eram unul pentru altul.

Vise, sperante parka uitate, ma fac sa tresar in noapte,
Nu pot, nu vreau cand ma gandesc sa le dau la o parte.
De ar fi sa ma gandesc, in mers, tot cred ca poate
Merg pe un drum neumblat, care o sa ma poatre,
Catre sentimenete, pe care le credeam uitate.