Doina

Doinei Rotaru


Doooinaaaa
Trestiile șuieră
La porțile visului
Dooinaaaa
Nimeni n-a-ndrăznit
Să privească prin douăzeci și patru de vitralii
Nici ceasul mult prea chibzuit
Să tulbure legenda
Ferecată în templul de fum
Doar dorul trestiei înalte
Ca un cristal mărturisit
În jocul de oglinzi
Vestind argint și zbor de libelulă
A-ntors privirea șarpelui spre coadă
Numindu-l Uroboros
Și sunet flaut se făcu
Și Doooinaaaa doină