Cum într-o clipă mi-am văzut sfârșitul,
M-am uns pe trup cu aburi de tămâie.
Un iz ciudat de fiere și lămâie
Știam că-mi este de acum ursitul.

Sirena urlă, nu-și mai pune frâie ;
O fată-și trage într-un colț iubitul.
În inimă mi s-a înfipt cuțitul
De spaimă-n ceasul ce s-a-ncins cu brâie.

Urc scări pe targă. O mirare-n toate.
Pe un cadran, întortocheri duium.
Incerte umbre au pornit să-noate

Spre-ntinsul boltei, pe-un noptatic drum.
M-agăț de-o rugă, mă târăsc pe coate,
Să nu se-aleagă din strădanii scrum.


3 decembrie 2007