m-am obișnuit să plutesc.

o fac ziua, când plouă,
sau e soare
o fac noaptea, când cei care nu plutesc
ca mine,
plutesc împreună.

așa sunt acum.
sus.
și dacă te uiți în sus...
vezi ceva?
acolo sunt eu,
alături de ce alegi tu să vezi
sau de ce ai vrea să crezi
că mai poate fi.

nu am picioare, mâini sau ochi
aici.
nu am nimic
din tot ce ți-ai inchipui că am.

acum, de pildă, am un pix.
și-o foaie.
și gândul meu plutind.
de fapt, uite,
ia uite ce mai am:
privirea ta.

și dacă tot o am...
ia zi!
uitându-te în sus, pe cer,
o vezi acum?
langa mine?

e și ea sus.
plutești și tu.

plutește...

*

plutește!


19 mai 2008