*
lutul desprinde
o durere din rana
plină cu lacrimi

*

dor înstrăinat-
pâlcuri de nori aruncați
seara pe umeri

*

iarba uscată-
norocul spânzurat în
casa bunicii

*

liliacul alb
singur plânge pe umbră-
câinele latră

*

cimitir pustiu-
vântul torturează
liniștea din cruci

*

marele stufos
așteptându-și copiii
de ieri la joacă

*

crucea bătrână
doar verdele din iarbă
o mai sărută

*

lacrima sparge
tăcerea în patru-
beznă în cuvânt

*