Ce spui acum străine,
În vârf de mărăcine,
E multă întristare
Pe-a inimii altare.

Sună a despărțire
De-a gândului clădire
Pe lună și pe soare,
De șoapte-amăgitoare.

Ea a rămas acolo,
Își plânge viața-n solo
Umplând cu lacrimi zarea
Și rătăcind cărarea.

Posibil să te-aștepte
Pe-a vieții triste trepte,
Pătrunde atrăgător,
Iubește, fii iertător.