a scrie e ca și cum
ai ridica o biserică zidurile s-ar nărui noaptea/ blestemul/
la fel ca manole ai visa salvarea
dar pe ana ai iubi-o
mai mult
mai mult
și
mai mult cu fiecare cărămidă înălțată cu fiecare perete căzut
nu te-ai ruga să nu vină
dumnezeu n-ar trimite ploaie furtună grindină
tu ai aștepta-o cioplind icuri
ea ar veni surâzătoare
ți-ar mângâia mâinile aspre
nu ți-ar cere s-o cruți
ți-ar privi mâinile aspre
ar zice
//manole
fă ce știi tu mai bine//