a ajuns la mine
e aici în fața mea
senină proaspătă
după ce s-a cățărat pe coasta orgoliului meu

doar să întind mâna

dar
cu amândouă brațele
o rostogolesc spre genunea iubirii de mine

hohotind cu ecoul îi strig
“îndelung răbdătoare, oare, oare
ierți totul , totul, totul
nu ? nu ? nu ? “


sigur va ieși din din mocirla iubirii mele de mine
le va răbda pe toate
dar va putea urca oare
muntele ce sunt
ca să atingă
culmea împietririi de sine ?