Acum scriu o poezie, mâine poate alta,
Liniște am și-mi zâmbește soarta.

Când oamenii vorbesc, ascultați se vor,
Dar, nu poți face pe plac tuturor.

A schimba lumea, nu-i lucru mărunt,
Aș vrea să pot, dar nu am cuvânt.

Ca pe o dulceață de trandafir, văd lumea mea,
Are mulți spini și nu mulți se regăsesc în ea.

Reiau: soarta-mi zâmbește, dar nu constant,
Viata-i o curvă, dar nu-i sunt amant.