Stau pene de lună în geamuri crăpate
și picură susul în pat sifonat
și până si visele-au plecat înghetate
sătule s-astepte un alt somn creponat.

Și-a construit uneori înspre lume o punte
din coasta crescută pe margini de geam
ghicind fericiri și dureri absolute
punând viitorul iubitului te-am!

Peretele-ascunde cum plânge doar cerul
în ochiii ei lacrimi secate-s devreme,
îndoaie genunchii cuprinși de misterul
genunei repaos, se-ntinde și geme.


Completare:

In ochiul frumos lumina e stinsă
și dorul o doare în coasta întinsă,
iar capul pe pernă se-apleacă usor,
rămâne în aer o urma de zbor.
Doar cerul se frange-n bucăti de sperantă,
o ruga soptită în lut se înaltă
și-ntoarce ghiocului tot alba azi fila
și-n somn îsi ineacă amarul și sila...

Multumesc din suflet unei dragi colaboratoare...