Mă doare-n surdină și-n pori
și leac nu găsesc nici în vânt,
furtuna târzie din zori
mi-alunecă-n sânge și-n gând.

Închide-te rană și taci!
Îmi urli în ochi și în tâmplă.
E noapte și nu-i nici-un vraci,
Să spele, să coasă...să plângă.

Și e sminteală putredă-n tot,
și vorbele-s mute și moarte,
să dorm și să uit nu mai pot,
căci vântul mă-ncinge cu șoapte.