Am doar o mână,
evident
brațul alunecă
pe un singur cot
și nu-mi pot face loc.
Umărul mă incomodează
în fiecare sentiment,
fiind prea stingher.
Cu un picior
n-am sa pot fugi nicicând,
rămân
să sar în gol.
Unicul genunchi e moale,
cu apă
adunată în monturile sale.
Capul,
crăpat în două
de la ultima revoltă
stradală.
Cu un ochi
n-am să pot defini
noțiunea de orizont
sau cea de sunet,
numai c-o ureche.
Un colț de gură,
cel zâmbit,
scoate cuvinte infirme.
Am doar unsprezece consoane
și trei-patru vocale.

Am încercat să leg
o mărturisire,
am însă jumătatea
fără inimă.