E foarte tarziu

Stinge orasul si lasa
acesta strada de cuvinte umbrite
cu noptile sale de alfabeturi si muste
pe acoperisuri o pisica
si trosnitura umbrelor
ce devora ultimele potroace
ale liniilor pe care le trasam.

Deja lumina e o amintire
acolo unde clarul evantai a inmugurit
si aroma iasomiei
roata a templului
a unei foi de hartie.

E foarte tarziu la fereastra
inconjurand cerul de marmura
si umbrele pe care le formam
se curbeaza de frig pe perete.

María Eugenia Caseiro
Traducere: Mirela Vlaica