Arhangheli, zâne, demoni, îmi năvălesc în vise,
Când somnul mă dizolvă prin aburi de mister
Prin rotocol de raze și umbre care pier;
Tot cugetul mi-aprinde, mi-l poartă-n paradise -

Și-acolo dau de tine pe tronuri de eter,
Și-ți sunt străin cu totul, un altul, pare-mi-se...
Din băi de nădușeală, din fantezii nezise,
Tresar în lumea vie, să-mi redevii reper

De rouă luminoasă, ce liniștea-mi reface;
Plutesc, și cad, și pipăi narcisa ce mi-ai dat:
Parfumul ei m-alină și-mi dă deplină pace,

Petalele-i vibrează și-aud cu-adevărat
Că-i vocea ta în ele, o șoaptă care-mi place,
Căci vine dintr-un suflet ca floarea de curat.