Sebástian, în seara asta cauți
minciuna perfectă pentru tine însuți.
Băiatul cu cercul
rostogolește la marginea orașului
un cub.

Vor spune:
Bine, dar atâta nisip îți va fi îndeajuns!
Iar deșertul va tăcea înaintea ta
ca-n prima zi.
Vei muri iar și iar de la capăt;
himera în ambuscade ucide.
Vei desena atunci cu degetul spre colină
perfecta imagine a unei felii de cer prin pleoape
topite.

Viața ta nu-i niciuna,
iar din pieptul tău
vor crește și mâine săgeți.