Primăvăratice sclipiri îmi unduiesc în suflet
Reamintindu-mi strălucirea cea vie,necurmată,
A soarelui îmbătător de visuri și speranțe
Ce le-am avut în mine odată.

În noaptea înțesată cu izuri de iasomie
Îmi retrăiesc trecutul solitar
Cu ritmuri cadențate de chitară.
Călătoresc cu sufletul spre Cercul Polar.

E frig.Aș vrea ca soarele să-mi încălzească trupul
Cu razele-i fierbinți.Un foc mistuitor
Să-mi ardă din rărunchi a karmei consecință,
Trecutul să-l preschimbe în roiuri de vapori.

Pe-al vieții val îmi clădesc o rază de lumină,
Iar firul argintiu al lunii să-mi țină atârnată
Esența vieții într-o liniște deplină.
Primvăratică și-mbietoare floare-nmiresmată.