Exist, dincolo de umbre si lumini
Dincolo de vise si sperante marunte
Sunt carne si oase la radacini
Adunate intr-un scaun sa te asculte

Vorbele tale se scurg ca o ploaie
Pe fata, pe buze si pe trup
Nu ai cum sa vezi lacrimile greoaie
Eu tac si ma prefac ca te ascult

In fiecare ochi se aduna durerea
De a fi si totusi de a nu exista
Cu fiecare lacrima ma simt mai usoara
Cu fiecare lacrima plutesc mai mult deasupra ta

Iar tu ramai atat de mic acolo in picioare
Prea marginit de orgolii si vanitati
Sunt mult prea mult decat ai putea tu oare
Vreodata sa intelegi….