ochelarii de pasla
dublu capitonata
ramasita tumefiata
cu margini violacee
a vreunui zbor transatlantic
i-ai asezat lenes peste pleoape
intr-un refuz
categoric
al nimbului stacojiu
palpait de becul de 60 de watti
ISO 9002
ce creiona himere
evadatate dintr-un secol al ciumei
pe abajurul insangerat,
piele translucida de
corabier anacronic
unde tatuaje estropiate
isi jucau invierea
intr-un vertij abominabil
de sirene vulgare, dragoni
disproportionati
si sfinti aducatori de noroc
sau protectori ai oceanelor
cu talazuri de arama
ce se spargeau de tarmurile vulcanice
ale neocortexului in zanganit
obscen de conserve degajate
de copii hipocefali jucand poarta-poarta
in curtea scolii generale numarul treizeci si noua

ne-am despartit neinsufletiti,
unul in bratele celuilalt,
tu, desavarsind osmoze onirice
iar eu sufocat de ectoplasma realitatii