Cum spui că timpul ți-a rămas
ca să te joci cu el în două vorbe
și să te-ntorci unde-ai rămas,
când vorbele rămân doar vorbe?

În orice clipă trece-un veac
și-n orice veac mai uiți o clipă
și totul este-atât de sec,
pe urme roase ale unei clipe…

Aștepți mereu încă o poartă
în față să ți se deschidă deschidă…
Dar visul trece… Tu așteaptă
în spate-o poartă să se-nchidă!…

Învață uneori ca peste timp
durerea dulce s-o ignori
și orice clipă, peste timp,
să treacă precum greii nori…

Dar uneori te simți adânc
tot înfundat din ce în ce mai jos…
Încearcă să răsari din când în când,
chiar de în sinea ta te pierzi mereu în jos…