bătrîne, cînd îmi povesteai tu despre iubirile tale ascunse prin țări fără nume
cum se mai făcea așa deodată seară
îmi vorbeai despre orașul cu umbre despre trecerea timpului și a norilor
eu rîdeam și prin ceața drumurilor mereu aproape departe mereu
îți făceam semne aurind a-ntîmplare

în țara lui Elian era liniște
războaiele trecuseră
Marele Mag veghea

bătrîne, ce de ape ne înconjurau, ce de ochi fără lumină
noi nu înțelegeam semnele
cuvintele nu se mai auzeau se pierdeau între pasul din urmă și ziua de ieri
martie 16 acoperea soarele, luna și numele mamei

bătrîne, eu sînt doar umbra ta alunecînd în oglindă