Zbor. La marginea cerului meu cu balcon,
cu aripi facute din nori. Nu urc, nici cobor;
doar respir si privesc de acolo, de sus,
imensitatea si balconul meu cu muscate
si verde, si lenjerie-ntinsa la uscat.
Se poarta uscata, din respect si-n amintirea umezelii de ieri…
Deschid o bere, de-aceeasi amintire, iau o gura,
restul o torn pe mine. Sunt uda toata. Mi-e sete si bine.
Spal lenjeria iar si-o pun la uscat.
Marginea mea de cer sta nemiscata. Norii sunt altii…
Curand pot iar zbura si purta lenjerie uscata.