Freamătă sleită de putere
pădurea de trupuri dezgolite,
toamna-și croiește veșminte
din scame de frunze aurite.

Foșnește vântul prin ramuri,
printre suspine putrezite,
mă-ngrămădesc între cuvinte
la răscruce de gânduri.

Se stinge soarele de vină,
răzbate noaptea peste mine,
pe umeraș atârnă luna
septembrie curge fără tine.