Tot ce simțim ne arde-n calvar,
Chinuit, nefericit, 'n amurguri de vară.
Și tot ce simțim se mistuie-n jar,
Liniștit, mocnit, consumat ca o țigară.

Tot ce suntem se scurge în fum,
Fluid, livid, se prăbușește în seară.
Și tot ce suntem se sfarmă în scrum,
Insipid, morbid, trăind ca o țigară.

Tot ce gândim se risipește în șoapte,
Înlăcrimat, uitat, în tristețe amară.
Și tot ce gândim se pierde în noapte,
Visat, fumat, ca o țigară.