Sunt șiruri lungi și curate
străzile prin care se nasc sentimente
la grămadă.
Nimeni nu fuge, nimeni nu vorbește frumos
este aproape o stare de liniște imperfectă.
Dacă aș plânge, aș fi o urmă a lucrurilor
căzute deja.
Nu înteleg soarele, chiar și atunci când el are
o lumină tot mai deschisă către lume.
De undeva aproape de foarte departe
îmi vine și să râd și să sting tristețea din lume.
Sunt șiruri lungi și uitate,
viețile, pământurile și timpul aproape la fel
de neatinse ca și lucrurile care au căzut
deja.