S-a râs prea mult când
Perna am mușcat
De atâta hohot
Fulgii s-au albit
Miezul de noapte
Ziua mi-a orbit
Paharnic al secundei
Decrepit

Nu am căzut la
Degustatul pietrei
Iar dinții nu mi-am rupt
S-au ascuțit
În aripile-ntinse
Vremelnic, viermuit,
Roiri de muște
Zboru’ au siluit

De atâta uscăciune și
Apă nefirească
Pe locul ars al
Zborurilor frânte
Un “verde crud”
E obstinat să cânte
Cenușa risipită
Ce stă să-nmugurească