Mahalaua a ațipit …
Gospodine obeze, nesărbătorite vreodată,
au ieșit la porțile caselor, în capotul lor înflorat,
și așteaptă …
Bărbații sforăie cabotini,
elogiind în vis ograda și tihna …

Mama gătește, oftează, transpiră …
Tata intră pe poartă livid, gâfâind
sub povara sacoșelor pline cu sticle de bere și vin …
Casa e primenită, miroase a rufe spălate,
masa e pusă, cu veséla de paradă (până acum expusă-n vitrină).
- Pentru cine gătim atâta mâncare, mamă ?

Din sihăstria bucătăriei, între două icneli,
răzbate vocea mamei, egală cu sine :
- E sâmbăta morților !



(volumul "În acte, ești viu" -2001)