Au mai rămas doar clopotele,
năvoadele au strecurat
până și ultimele răsuflări
ale celor mai adânci oseminte
îngropate-n pumnii strânși,
împietriți în puhave dezmierdări
și alintări nesimțitoare de primejdii

Au mai rămas doar clopotele,
nădejdea e tulbure și confuză
de gustul nicicum al amânării calme
a mâinelui nepământesc

Au mai rămas doar clopotele
în imediatul spațiu al mișcării,
privirea include doar sensuri fosforescente
iar clopotele nu mai uimesc auzul
și răzbat năvoadele tot mai mult,
călătorind
spre un anotimp de vecernie

ÃŽncremenita nemiluire
și-a încrustat venirea
pe ușioarele fiecarei biserici vii
în care
au mai ramas doar clopotele
ce răspândesc amintirea
unui senin de duminică
și rodnicia unei pescuiri minunate