să mergi pe linia orizontului cu bocancii
pe umăr desculț de griji

e de-ajuns să parcurgi o înserare
și ea ți se va părea veșnică
atât se va mula pe spinarea ta drumul
încât vei crede că tu îl porți pe el

la umbra lui verde s-au refugiat îngerii
acestei bucurii
copii singuratici ce înalță zmei de hârtie
din visele acestei nopți