Tot mai urît și mai cumplit îmi este
Printr-un tunel înfrigurat trecînd
Să mă afund în gîndul meu plîngînd
Nemaiaflînd de tine nici o veste

Aud ca vei ajunge-ntre neveste
Între suferitoarele de rînd
Definitiv am să te pierd curînd
Sînt inutile lacrimi și proteste

Eu simt ca mor uitîndu-mă-ndărăt
Și cum coboară lacrimi să mă spele
Te caut într-un cuib de rîndunele
Mi-e dor, măcar în poze să te văd

Și totuși, dincolo de-acest prăpăd
Tu ce mai faci, iubirea vieții mele ?

Adrian Păunescu