Băteau vânturi din sud
între sălcii și aripi de pasăre;
se înfiora gerul prea crud

Aromele de mere coapte
gândeau parfumul de prin case
se întuneca: ajun de noapte

și de întâmplare
a lumii dinainte
de-ntrebare.

Erau odată trei fire de floare,
o vară prăfuită
și-o iarnă oarecare

numai că vara a fugit rebelă,
iarna grăbită au mâncat-o corbii...
ședeau nebuni călare pe-o umbrelă.

Băteau vânturi din sud
suitoare la lună,
între abstract și absurd.