În simplitatea asta a bucuriilor
oare cine te orânduiește
Plapând par
în tremurul unei lumânări
pe jumătate arse
și scriu despre lumina, despre bucuriile orei.
Geamătul Surd însa minte atât de nerușinat...
Și mă aplec încet, încet, să culeg
grăunțele unor amărăciuni adevărate