florile se strâng să muște din pământul nou
mâinile săpând adânc în aer slute în sudoarea lor
caută adună plâng
zorile în crâng

se întoarce de la câmp îngerul semănător
iar îl dor picioarele se așează strigă tace
caută adună plânge
n-are aripi
strânge

florile a doua zi mai flămânde sunt
mâinile căzute-n aripi sprijină pământul
caută lumină
gândul

mi se face dor șterg urmele plec la drum cu zorile
îngerul pe umeri cocoțat de veghe
caută adună
nori mai tineri
tună

vineri