azi noapte mi-am dorit să mori

un cățelandru s-a prins în gardul din fața blocului. a scheunat toată noaptea dumnezeu n-a venit să-l ajute.

mi-am dorit să mori. ba chiar am plâns puțin mi-am imaginat ce voi spune când organismul tău va ceda.

de sub fusta ta au început toți. toți cei care au gustat din tine au fost eroii acelor zile. te-au spălat ți-au șoptit cuvinte frumoase au plecat să caute eroine.

scurt reportaj despre feline. în vremea secetei se-agață de orice stârv îl târăsc în vizuină apoi dormitează.

dragostea e un fel de repetiție pentru premiera de care tot îmi vorbești. probabil m-ai adulmecat spuneai că în miros stă totul. peste tot ai văzut eroi care te vor face eroină ți-ai desfăcut pulpele au încăput toți. apoi limfa a început să mănânce din tine.

în mine se moare se moare frumos. în ceilalți ai trăit până acum.

mi s-a făcut milă de cățelandru. dimineața l-a prins fără aer spânzurat în poarta de sârmă. la doi metri distanță o gaură mare în gard prin care ieșeau câinii bătrâni.

și nu e un lucru rău dacă mi-am dorit să mori. ești doar piele și os pe gură ți-a ieșit sufletul pântecul tău nu mai poartă nimic. un fel de gol peste care nu poți decât să pui o oglindă să vezi de respiră. nu știu să vorbesc nu știu să scriu nu sunt erou. nu sunt nimic din ceea ce-ți dă ție viață.

sunt un cățelandru care sapă o groapă cu labele.