Respir adânc…
Până-n pragul inimii tale,
Până acolo ajung.
Mă opresc
Și mâna mi-o apăs peste piept.
Vibrează nebuna,
La fiece vers înțelept.


Nu știu cum,
Și nu știu când
Am să-i spun inimii tale :
- Între mine și tine,
Sunt secole de punte-suspine.


ÃŽn zori, m-a trezit Dumnezeu.
Avea lumină în plete
Și surâs în priviri
Și mi-a spus:
- Să nu te miri!
Ai ajuns!
Trece pragul ! Pășește !
E tărâm cunoscut,
E IUBIREA din care-ai născut !