Mi-e teamă că tăcerea se va frânge
Și va lăsa dureri să se prelingă,
Dac-aș găsi puterea de a plânge,
Când mâna lui, în vis, o să m-atingă.

S-ar revărsa în valuri mări de lacrimi,
Iar sub șuvoaie țărmuri rătăcite
Și-ar dezminți neîmplinite patimi
De timp și de uitare copleșite.

Dac-aș găsi puterea de a plânge,
Când mâna lui, în vis, o să m-atingă,
Mi-e teamă că tăcerea se va frânge
Și va lăsa dureri să se prelingă.