Am deschis astazi pumnul
si crize de isterie,
nespalate pe dinti,
cu ochii inrositi de caldura,
mi-au sarit pe cuvinte.
Linii verzi de tristete
mi-au taiat toate gandurile,
anulandu-mi,
cu malitie,
trilogia idealista
de a vorbi in vise.
Imi voi aminti deci,
daca igrasia
imi va mai bate in piele,
sa nu-i deschid.
Am s-o las
sa-si teasa libera
plasa subtire si deasa,
iar eu voi visa,
de azi,
mut si-n alb-negru.
Nu cumva sa ma chirceasca iar,
pe fundul unei ghene,
in coltul vreunui capilar putrezit ..