Trădat de muză rătăceam hai-hui
pe străzi cu aceleași magazine
în orasul meu din țara nimănui
(hoția-i pedepsită-n limuzine).

O rază îmi zâmbea fără motiv
privindu-mă de sus cu ironie,
pe buze-mi o revoltă, gest nativ
a celui ce ca altul vrea să fie.

Rătaceam, lovindu-mă de trecatori
prea sterși ca mintea să-i rețină
nomazi, ca mine, ai vieți călători
clișeu preț de o clipă pe retină

Priveam fără să vreau acest tablou
ce îmi părea al vieți dar, anost
așa cum ai cuprinsul mării, prin hublou
și râzi de fericire ca un prost.
..................................
Eu pot să navighez pe mare,
Sa intru-n grota lui Pilat,
Să zbor ușor până la soare,
Dar sunt închis în trup.Păcat!