alergați dar nu tropăiți
striga o voce dizolvată-n clar
de lună beată vârcolaci hămesiți
se făcea că așteaptă în zadar
mură-n gurăcască ținând morțiș
de șase vântul strângea din dinți
pentru zile negre cu iz de fetiș
spart în lacrimi și sfinți
noaptea cerea drept de survol
priveghind certitudini expiate
sub control
riguros fără doar și poate
mă făceam că plouă
cu găleata plină
de lună nouă
de miere velină
neagră-n cerul gurii
de atâta penitență
secretam penurii
până la scadență
în jur pândeau ispite
părerile sunt împărțite
și convenționale oricum
în aer plutea un parfum
de interes aseptic
nu se mai poate face nimic.


decembrie 2002