timpul curge monoton pe langa noi,
seful si-a epuizat rezerva de bancuri,
si-n noapte suntem, singuri, amandoi,
in interiorul a doua tancuri.

asteptam inamicii pe varfuri de dealuri
si incercam, din rasputeri, sa nu atipim,
caci nu avem mai multe Ardealuri,
doar unul avem, si noi il pazim.

noi stam aici de aproape un veac
si mi se pare ca nici nu-mbatranim,...
din cand in cand omor cate-un rusnac,
sau cate-un sarpe plin cu venin,

ce-ncearca sa intre fraudulos
in al nostru Ardeal, prin al meu os.


2ian1997